Din pix

Deși, de ani de zile, cadrele didactice, elevii și părinții acestora – cei care au legătură cu școala românească – tot cer stabilitate, mai marii din fruntea MEN fac revoluție după revoluție. Scris din pix, din birourile călduțe dotate cu aer condiționat, fără consultarea nimănui și fără vreo legătură cu realitatea, a apărut din senin documentul „Educația ne unește. Viziune asupra viitorului educației din România”.

Din dispreț

Documentul își propune să schimbe din temelii sistemul educațional; cu toate acestea, instaurează o teroare a confuziei și a fricii de a-ți pierde locul de muncă. Nu exagerăm!

Este de neacceptat ca un document care poartă girul MEN să se prezinte în asemenea hal. Pentru mulți, „Educația ne unește” nu arată decât disprețul pe care factorii de decizie îl au față de profesori, elevi și părinți.

Cine îl susține?

Documentul nu este asumat public de PSD, poate doar de Ecaterina Andronescu. Nu este clar cine l-a redactat. Chiar dacă poartă antetul MEN, documentul nu este semnat de nimeni. Oare de ce nu a dorit nimeni să își asume „laudele”? Această lipsă de transparență nu poate fi acceptată și este caracteristică doar unor mentalități totalitare.

În plus, nicio personalitate marcantă a sistemului de învățământ nu susține cu tărie această viziune. Practic, cine suține?

De ce?

„Educația ne unește”, prin modificările radicale pe care le prezintă, are o importanță excepțională. Arată cum își propun mai marii din sistem să modifice școala românească. Date fiind schimbările propuse și consecințele acestora, este de neînțeles de ce „viziunea” nu are la bază un studiu de impact ori nu clarifică motivele care au stat la baza modificărilor propuse.

Pe bune, dai sistemul peste cap și nu ceri opiniile nimănui? Astfel de decizii nu pot fi luate de câteva persoane, întreaga societate trebuie consultată.

Confuz

Probabil ați citit „viziunea”. Ați constatat, asta fără să depuneți prea mult efort, că aduce mai multă confuzie decât lumină. Vorbim despre o „viziune” cu tendințe de halucinație. Aceasta pare scrisă în grabă, în scopul de a băga pe toată lumea în ceață, de a speria. Sunt doar deschise subiecte, aruncate nade, planurile sunt mult prea „la general”. Deși folosește cuvinte pompoase, documentul lasă mai multe întrebări decât oferă răspunsuri. Este lacunar și confuz, fapt care nu poate fi permis la acest nivel.

Pe ce lume trăiesc?

Probabil, din birourile călduțe de la București ale decidenților, sistemul educațional arată bine. În timp ce școlile cu closet în fundul curții și fără apă sunt dotate cu Internet, mai marii MEN se pun pe reforme. Poate, ca niciodată până acum, aceștia nu au oferit o dovadă mai clară asupra faptului că nu cunosc realitățile și limitele acestui sistem de învățământ. Spargem bani și irosim energii pe „viziuni”, asta în timp ce sufletele copiilor înecați în fosele din curțile școlilor nu își găsesc liniștea. Nimeni cu putere de decizie nu vede sângele celor care au murit nevinovați. Penibilul este sublim.

Risipă

Profesorii au avut obligația de a discuta această „viziune”. Ce să discute când nimic nu este clar!? Nu se justifică timpul pierdut, energiile depuse, cheltuielile realizate, curentul electric consumat și hârtiile stricate. Un singur lucru este clar, faptul că mai trebuie făcute dosare și procese verbale. Și, pentru a mai sparge monotonia, MEN a impus dovada fotografiilor. Pentru a câta oară dăm de lucru profesorilor pentru a-i obosi și a le distrage atenția de la problemele reale?

ISJ-urile din țară, cu sediul în capitalele de județ, au chemat cadrele didactice la „discuții”. Mulți au venit din alte orașe, de la distanțe mari pentru a afla mai nimic. Despre ce să discuți? Despre o halucinație? Oare le-a fost decontat transportul cadrelor didactice care au fost puse inutil pe drumuri?

A meritat timpul pierdut pentru a afla mai nimic? Nu este asta o dovadă a bătăii de joc?

Te invităm în grupul Facebook “La clasă”. Aderă aici

Dă un Like paginii Facebook LA CLASĂ

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

7 + three =