laclasă.ro

Dezastrul din educație

În cel mai pur stil mioritic, politicul vrea să reformeze iar educația. Oare de câte decenii va mai fi nevoie până când așazișii politicieni vor înțelege că educația are nevoie de stabilitate. Reformele, la care au avut un cuvânt de spus cam toate partidele politice, au reușit să pună școala pe butuci. Bineînțeles, politrucii autohtoni au găsit și sursa eșecului – profesorii. Așadar, politrucii nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le, să ne fie iertat, PUTE!

Varianta USR a “reformei”

Câteva considerații:

  • Școala va fi pusă la cheremul și toanele părinților, care, prin consiliile de administrație, își vor întări puterea. În niciun alt sistem neaveniții nu impun reguli sau evaluează, fără a avea compentețe, personalul specializat. În educație, uite că se poate.
  • Desființarea inspectoratelor școalare ar putea duce la un val de abuzuri și ilegalități fără precedent în educație, la sporirea corupției. Suntem prea necopți pentru a lăsa întreaga putere de decizie în mâinile unor directori numiți politic.
  • Odată la 4 ani, politicienii își aduc aminte că trebuie să ofere 6% educației. A venit și rîndul USR.

Propuneri USR

Întreaga listă de propuneri poate fi accesată aici. Este documentul original publicat de USR.

• Reformarea programei școlare. Procesul de reformare/schimbare a modului de predare
este fundamental pentru a stimula gândirea critică a copiilor, îmbinând experiența, valorile
și competențele în procesele educative.

• Lărgirea curriculumului la decizia elevului și a școlii (prin consiliul de administrație). Pe
lângă materiile obligatorii, elevii vor avea posibilitatea să aleagă, în funcție de interesele
proprii, materiile pe care le vor studia.

• Încurajarea gândirii critice prin folosirea argumentației ca mecanism de stimulare a
copiilor de a fixa informațiile, de a le trece prin filtrul propriei lor minți.

• Eliminarea manualului unic și liberalizarea pieței manualelor. Profesorii trebuie să poată
să-și adapteze programa specificului elevilor și să decidă singuri dacă și în ce măsură au
nevoie la clasă de suportul unui manual sau auxiliar.

• Eliminarea temelor pentru acasă pentru elevii din ciclul primar. Sistemele evoluate
de învățământ (ex: Finlanda) au renunțat la temele pentru acasă pentru copiii de vârstă
preșcolară și școlară mică, considerând că nu contribuie la dezvoltarea intelectuală a
copilului, ci doar generează epuizare. USR propune această măsură însoțită de încurajarea
învățării experimentale, decizie care va aparține consiliului de administrație al școlii, în linia
descentralizării propuse ca direcție strategică de reformare.
Introducerea asistenților de profesori în învățământul primar și gimnazial.
Dorim să existe asistenți de profesori și învățători pentru a putea permite predarea
individualizată la nivelul fiecărui elev. Această nouă categorie profesională poate
include: personal specializat în lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale, bursieri ai
masterului didactic.

• Conștientizarea importanței lecturii și monitorizarea competențelor de lectură.
Lectura activă este una dintre cele mai importante activități pentru dezvoltarea
competențelor lingvistice, lipsa competențelor de lectură fiind una dintre cauzele care
contribuie la rata mare a analfabetismului. USR va introduce orele de citit cu voce tare

• Măsuri pentru elevii din grupuri vulnerabile: programe de mentorat/parenting cu
specialiști pentru părinții acestor copii în sensul creșterii implicării lor în încurajarea
continuării cursurilor (model Țara Galilor); Program Școala pentru toți, masă caldă în școli,
vouchere de carte.

• Măsuri pentru copiii cu CES. Copiii cu cerințe educaționale speciale în acest moment sunt
tolerați de autorități, nu și integrați. Este nevoie ca planul educațional personal să fie pus
în practică în toate școlile țării.

• Consolidarea atribuțiilor de management și evaluare a consiliilor de administrație.
Autonomia școlară trebuie să crească, iar acest fapt începe prin a da un rol activ consiliului
de administrație în ceea ce privește resursele umane (evaluare, stimulare) și programa.

• Consilii de administrație conduse în interesul copiilor. Propunem schimbarea
componenței consiliilor de administrație astfel încât școlile să fie conduse mai aproape
de copii și pentru interesele lor. Astfel, consiliile de administrație vor fi compuse majoritar
din părinți sau reprezentanți ai acestora, din reprezentanți ai profesorilor, ai administrației
locale și ai elevilor. Consiliile de administrație ale școlilor vor avea printre atribuții, numirea
directorilor de școli, supravegherea organizării concursurilor pentru angajarea personalului
didactic și evaluarea continuă a cadrelor didactice angajate.

• Introducerea unui sistem de evaluare a cadrelor didactice de către părinți și elevi și
condiționarea unui procent al salariului în funcție de rezultatele evaluării. Sistemul de
evaluare va măsura nivelul de performanță în creșterea progresului elevului și include
măsurarea unor indicatori precum atitudinea profesorului în relația cu elevul, ținuta
morală a profesorului, limbajul folosit de către profesor, tipuri de evaluare, metodele de
lucru ale profesorului. Mecanismul de evaluare trebuie să fie unul echilibrat și ponderat cu
evaluarea profesională a carierei pedagogice a cadrelor didactice.

• Administrare transparentă în școli. Odată cu creșterea rolului consiliilor de administrație
ale școlilor, publicarea minutelor ședințelor consiliilor de administrație se va face inclusiv
pe site-ul școlii, astfel încât elevii, părinții și orice persoană interesată să poată avea acces
la informații despre deciziile luate în aceste foruri

• Desființarea inspectoratelor școlare și transferul atribuțiilor manageriale către
consiliile de administrație ale școlilor. Inspectoratele școlare sunt principala sursă
de influență politică în sistemul de educație și una dintre cele mai mari frâne în calea
modernizării învățământului, prin cenzura aproape totală a autonomiei școlare, sub toate
aspectele ei: catedre, norme, personal, numiri de directori, fonduri etc. Vom depolitiza
învățământul românesc și vom repune copilul și părinții săi în centrul sistemului. Atribuțiile
inspectoratelor școlare vor fi transferate către consiliile de administrație ale școlilor,
inclusiv evaluarea performanței directorilor.

• Debirocratizarea și încurajarea înființării de școli private. Statul trebuie să încurajeze
apariția de noi școli private. Poate face asta prin debirocratizarea înființării acestora dar
și prin facilități fiscale țintite asupra școlilor și asupra învățătorilor. De aceea ne dorim
eliminarea obstacolelor la înființarea și acreditarea de școli private.

• Promovarea școlilor profesionale, vocaționale și a diversității rutelor educaționale.
Trebuie făcută legătura între învățământul profesional și industria țării. Școlile profesionale
pot produce specialiștii de care România are din ce în ce mai multă nevoie. La fel ca în
cazul altor state, precum Germania sau Elveția, unde este deja implementat învățământul
dual și școlile funcționează în colaborare cu diverse companii private, și România a adoptat
modelul învățământului dual – formă de organizare a învățământului profesional și tehnic,
desfășurat la inițiativa operatorilor economici interesați în calitate de potențiali angajatori,
în baza unui contract de parteneriat și a unor contracte individuale de pregătire practică
(ex: Uzinele Dacia au deja parteneriate cu pentru susținerea învățământului profesional
la licee din județ). USR va susține introducerea parcursului profesional prin care formarea
elevilor din învățământul profesional va fi făcută în mare parte în cadrul firmelor private
de profil.

• Depolitizarea ARACIP. Activitățile de evaluare externă a calității educației, inclusiv auditul
școlar, precum și autorizarea, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ
din sistemul public și cel privat trebuie realizate de către ARACIP în mod obiectiv, dincolo
de orice influență a factorului politic.

• 6% din PIB pentru educație. Ne angajăm să încetăm de facto practica subfinanțării
sistemului educațional. Nu putem pretinde calitate a învățământului în școli care nu au
toalete, apă curentă și căldură. Conștientizarea importanței investiției în educație este
vitală nu doar pentru beneficiile instrinseci, ci și ca o soluție – poate cea mai importantă –
pentru creșterea economică.

• Reechilibrarea alocărilor financiare pe ciclurile de învățământ. Dincolo de subfinanțarea
cronică a educației în general, principala problemă o constituie dezechilibrele în
ceea ce privește ponderea alocărilor financiare pe cicluri educaționale: învățământul
primar primește cei mai puțini bani (20%), în timp ce în țările cu sisteme educaționale
performante procentul pentru primul ciclu de învățământ, unde sunt înregistrați și cei mai
mulți elevi, este dublu. Indiferent de cât de mare este ponderea din PIB alocată educației,problemele nu vor fi rezolvate până nu sunt corectate aceste anomalii.

• Permiterea redirecționării a 2% din impozitul pe venit către școli. Consiliile de
administrație ale școlilor vor păstra evidența fondurilor colectate de către școală prin
acest mecanism și vor putea decide în mod colegial și transparent asupra destinației
sumelor astfel colectate.

• Lărgirea curriculumului la decizia elevului și a școlii (prin consiliul de administrație). Pe
lângă materiile obligatorii, elevii vor avea posibilitatea să aleagă, în funcție de interesele
proprii, materiile pe care le vor studia.

• Încurajarea gândirii critice prin folosirea argumentației ca mecanism de stimulare a
copiilor de a fixa informațiile, de a le trece prin filtrul propriei lor minți.

• Eliminarea manualului unic și liberalizarea pieței manualelor. Profesorii trebuie să poată
să-și adapteze programa specificului elevilor și să decidă singuri dacă și în ce măsură au
nevoie la clasă de suportul unui manual sau auxiliar.

• Eliminarea temelor pentru acasă pentru elevii din ciclul primar. Sistemele evoluate
de învățământ (ex: Finlanda) au renunțat la temele pentru acasă pentru copiii de vârstă
preșcolară și școlară mică, considerând că nu contribuie la dezvoltarea intelectuală a
copilului, ci doar generează epuizare. USR propune această măsură însoțită de încurajarea
învățării experimentale, decizie care va aparține consiliului de administrație al școlii, în linia
descentralizării propuse ca direcție strategică de reformare.

• Introducerea asistenților de profesori în învățământul primar și gimnazial.
Dorim să existe asistenți de profesori și învățători pentru a putea permite predarea
individualizată la nivelul fiecărui elev. Această nouă categorie profesională poate
include: personal specializat în lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale, bursieri ai
masterului didactic.

• Conștientizarea importanței lecturii și monitorizarea competențelor de lectură.
Lectura activă este una dintre cele mai importante activități pentru dezvoltarea
competențelor lingvistice, lipsa competențelor de lectură fiind una dintre cauzele care
contribuie la rata mare a analfabetismului. USR va introduce orele de citit cu voce tare

• Măsuri pentru elevii din grupuri vulnerabile: programe de mentorat/parenting cu
specialiști pentru părinții acestor copii în sensul creșterii implicării lor în încurajarea
continuării cursurilor (model Țara Galilor); Program Școala pentru toți, masă caldă în școli,
vouchere de carte.

• Măsuri pentru copiii cu CES. Copiii cu cerințe educaționale speciale în acest moment sunt
tolerați de autorități, nu și integrați. Este nevoie ca planul educațional personal să fie pus
în practică în toate școlile țării.

• Consolidarea atribuțiilor de management și evaluare a consiliilor de administrație.
Autonomia școlară trebuie să crească, iar acest fapt începe prin a da un rol activ consiliului
de administrație în ceea ce privește resursele umane (evaluare, stimulare) și programa.

• Consilii de administrație conduse în interesul copiilor. Propunem schimbarea
componenței consiliilor de administrație astfel încât școlile să fie conduse mai aproape
de copii și pentru interesele lor. Astfel, consiliile de administrație vor fi compuse majoritar
din părinți sau reprezentanți ai acestora, din reprezentanți ai profesorilor, ai administrației
locale și ai elevilor. Consiliile de administrație ale școlilor vor avea printre atribuții, numirea
directorilor de școli, supravegherea organizării concursurilor pentru angajarea personalului
didactic și evaluarea continuă a cadrelor didactice angajate.

• Introducerea unui sistem de evaluare a cadrelor didactice de către părinți și elevi și
condiționarea unui procent al salariului în funcție de rezultatele evaluării. Sistemul de
evaluare va măsura nivelul de performanță în creșterea progresului elevului și include
măsurarea unor indicatori precum atitudinea profesorului în relația cu elevul, ținuta
morală a profesorului, limbajul folosit de către profesor, tipuri de evaluare, metodele de
lucru ale profesorului. Mecanismul de evaluare trebuie să fie unul echilibrat și ponderat cu
evaluarea profesională a carierei pedagogice a cadrelor didactice.

• Administrare transparentă în școli. Odată cu creșterea rolului consiliilor de administrație
ale școlilor, publicarea minutelor ședințelor consiliilor de administrație se va face inclusiv
pe site-ul școlii, astfel încât elevii, părinții și orice persoană interesată să poată avea acces
la informații despre deciziile luate în aceste foruri

• Desființarea inspectoratelor școlare și transferul atribuțiilor manageriale către
consiliile de administrație ale școlilor. Inspectoratele școlare sunt principala sursă
de influență politică în sistemul de educație și una dintre cele mai mari frâne în calea
modernizării învățământului, prin cenzura aproape totală a autonomiei școlare, sub toate
aspectele ei: catedre, norme, personal, numiri de directori, fonduri etc. Vom depolitiza
învățământul românesc și vom repune copilul și părinții săi în centrul sistemului. Atribuțiile
inspectoratelor școlare vor fi transferate către consiliile de administrație ale școlilor,
inclusiv evaluarea performanței directorilor.

• Debirocratizarea și încurajarea înființării de școli private. Statul trebuie să încurajeze
apariția de noi școli private. Poate face asta prin debirocratizarea înființării acestora dar
și prin facilități fiscale țintite asupra școlilor și asupra învățătorilor. De aceea ne dorim
eliminarea obstacolelor la înființarea și acreditarea de școli private.

• Promovarea școlilor profesionale, vocaționale și a diversității rutelor educaționale.
Trebuie făcută legătura între învățământul profesional și industria țării. Școlile profesionale
pot produce specialiștii de care România are din ce în ce mai multă nevoie. La fel ca în
cazul altor state, precum Germania sau Elveția, unde este deja implementat învățământul
dual și școlile funcționează în colaborare cu diverse companii private, și România a adoptat
modelul învățământului dual – formă de organizare a învățământului profesional și tehnic,
desfășurat la inițiativa operatorilor economici interesați în calitate de potențiali angajatori,
în baza unui contract de parteneriat și a unor contracte individuale de pregătire practică
(ex: Uzinele Dacia au deja parteneriate cu pentru susținerea învățământului profesional
la licee din județ). USR va susține introducerea parcursului profesional prin care formarea
elevilor din învățământul profesional va fi făcută în mare parte în cadrul firmelor private
de profil.

• Depolitizarea ARACIP. Activitățile de evaluare externă a calității educației, inclusiv auditul
școlar, precum și autorizarea, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ
din sistemul public și cel privat trebuie realizate de către ARACIP în mod obiectiv, dincolo
de orice influență a factorului politic.

• 6% din PIB pentru educație. Ne angajăm să încetăm de facto practica subfinanțării
sistemului educațional. Nu putem pretinde calitate a învățământului în școli care nu au
toalete, apă curentă și căldură. Conștientizarea importanței investiției în educație este
vitală nu doar pentru beneficiile instrinseci, ci și ca o soluție – poate cea mai importantă –
pentru creșterea economică.

• Reechilibrarea alocărilor financiare pe ciclurile de învățământ. Dincolo de subfinanțarea
cronică a educației în general, principala problemă o constituie dezechilibrele în
ceea ce privește ponderea alocărilor financiare pe cicluri educaționale: învățământul
primar primește cei mai puțini bani (20%), în timp ce în țările cu sisteme educaționale
performante procentul pentru primul ciclu de învățământ, unde sunt înregistrați și cei mai
mulți elevi, este dublu. Indiferent de cât de mare este ponderea din PIB alocată educației,problemele nu vor fi rezolvate până nu sunt corectate aceste anomalii.

• Permiterea redirecționării a 2% din impozitul pe venit către școli. Consiliile de
administrație ale școlilor vor păstra evidența fondurilor colectate de către școală prin
acest mecanism și vor putea decide în mod colegial și transparent asupra destinației
sumelor astfel colectate.

Te invităm în grupul Facebook “La clasă”. Aderă aici

Dă un Like paginii Facebook LA CLASĂ

1 COMMENT

  1. Totusi propunerile USR sunt importante si aduc un suflu nou in invatamant . Nu mai vrem babe comuniste care sa decida soarta invatamantului .

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 × four =