Titular pe 253
Articolul 253 din LEN a fost declarat neconstituțional. Decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 676/3.VIII.2018. Articolul amintit dădea posibilitatea titularizării în sistemul educațional al cadrelor didactice care au obținut cel puțin media 7 la un concurs național de titularizare și care nu au găsit post în anul în care au dat examenul național. Nu există date publice cu privire la numărul celor care s-au titularizat în învățământ pe bază acestui articol.
Decizia CCR vine ca urmare a sesizării acestei instituții de către președintele României, domnul Klaus Iohannis.
Cadrele didactice calificate, care au obţinut nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar în ultimii 6 ani şi care sunt angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, pot fi repartizate, în şedinţă publică organizată de inspectoratul şcolar, pe perioadă nedeterminată în unităţile de învăţământ în care sunt angajate, dacă postul didactic/catedra este vacant(ă) şi are viabilitate.
Argumentele CCR
Argumentele CCR sunt clare. Conform instituției, prevederile articolului 253 încalcă Constituția României prin faptul că generează discriminare. Practic, s-a permis o modalitate paralelă la statutul de titular și s-a generat confuzie în sistemul educațional. Întreaga decizie poate fi consultată aici.
Având în vedere variantele redacționale anterior redate, Curtea constată că toate acestea reiau soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională într-o altă formulare. Astfel, într-o formă sau alta, toate aceste prevederi legale reglementează titularizarea unor cadre didactice care nu au promovat concursul național unic de titularizare, creând o modalitate paralelă de acces la funcția de cadru didactic titular. 39. Or, în jurisprudenţa sa, [a se vedea Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.84 din 4 februarie 2015, par.26], Curtea a reţinut că legiuitorul, încălcând autoritatea de lucru judecat şi efectele erga omnesale deciziei de constatare a neconstituţionalităţii, a procedat într-un mod contrar comportamentului constituţional loial de care acesta trebuie să dea dovadă faţă de instanţa constituţională şi faţă de jurisprudenţa acesteia. Întrucât respectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept, Curtea a constatat că obligaţiile constituţionale care rezultă din jurisprudenţa sa circumscriu cadrul activităţii legislative viitoare; de aceea, Curtea reţinut că, prin adoptarea unei soluţii legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispoziţiilor Constituţiei, legiuitorul a acţionat ultra vires, încălcându-şi obligaţia constituţională rezultată din art.147 alin.(4). 40. În aceste condiții, având în vedere similitudinea de situaţii, respectiv reluarea într-o altă variantă redacţională a unei soluţii legislative neconstituţionale, Curtea constată că sunt încălcate prevederile constituționale ale art.147 alin.(1) și (4), prin raportare la art.1 alin.(5) și art.16 alin.(1). Prin urmare, legiuitorul are obligaţia de a elimina din dreptul pozitiv soluţia legislativă constatată ca fiind neconstituţională, precum cea care se regăseşte în actualul art.253 alin.(1)din Legea 19nr.1/2011 [a se vedea mutatis mutandisDecizia nr.136 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.383 din 4 mai 2018, par.94].
Întrebări care rămân
- Faptul că factorii de decizie au permis ani de zile intrarea pe ușa din dos în învățământ este evident. Nu este pentru prima dată când CCR atrage atenția asupra neconstituționalității articolului 253, cu toate acestea, s-a mers mai departe ignorându-se legea fundamentală. Cine este vinovat pentru această „delăsare” care a adus grave prejudiciii sistemului educațional și conceptului de egalitate de șanse?
- Cine răspunde în fața celor care au respectat regulile jocului și care nu s-au titularizat în sistem datorită titularizărilor de la nivelul școlii?
- Ce se va întîmpla cu cei care s-au titularizat pe baza acestui articol, dat fiind faptul că a fost declarat neconstituțional? În prezent, orice lege se aplică nu pentru trecut, ci pentru viitor.
- În eventualitatea anulării titularizărilor realizate pe baza acestui articol, ce se va întâmpla cu cei care au obținut, apelând la prevederile articolului 253, statutul de titular?
- Cine răspunde pentru faptul că în sistem au avut prioritate, datorită titularizării la nivel de școală, persoane cu nota 7.00 la examenul de titularizare, în fața altora care au obținut note mult mai mari dar au avut ghinionul de a nu fi ocupat posturi de suplinitori suplinitori în școlile respective? Ce interes al învâțământului și al elevului s-a urmărit?
Te invităm în grupul Facebook “La clasă”. Aderă aici
Dă un Like paginii Facebook LA CLASĂ
