Eveniment

Președintele s-a opus legii care politizează învățământul. A retrimis-o la Parlament

În cursul zilei de ieri, 9 noiembrie 2017, președintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge Legea pentru completarea art. 258 din Legea educației naționale nr. 1/2011. retrimițând-o Parlamentului pentru reexaminare.

Vă prezentăm textul integral al cererii:

Domnului Nicolae-Liviu DRAGNEA

Președintele Camerei Deputaților

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE

asupra Legii pentru completarea art. 258 din Legea educației naționale nr. 1/2011

Legea pentru completarea art. 258 din Legea educației naționale nr. 1/2011 vizează situația vacantării funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar. Astfel, potrivit alin. (71) al art. 258, nou introdus prin legea transmisă la promulgare, în cazul prevăzut la alin. (7) al aceluiași articol, în funcțiile rămase vacante sau care se vacantează între perioadele de concurs pot fi numite persoane în funcția de director interimar și director adjunct interimar cu avizul consiliului de administrație al școlii până la organizarea concursului. Această nouă reglementare ridică însă o serie de probleme sub aspectul corelării cu actualele prevederi ale alin. (7) al art. 258 la care alin. (71) nou introdus face trimitere, cu importante consecințe în aplicare, motiv pentru care se impune reexaminarea ei de către Parlament.

Astfel, potrivit alin. (7) al art. 258, în cazul vacantării funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, de un cadru didactic titular, numit prin detașare în interesul învățământului, prin decizia inspectorului școlar general, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar și cu acordul scris al persoanelor solicitate.

În primul rând, din analiza comparată a celor două alineate menționate, nu rezultă cu claritate dacă noua condiție introdusă la alin.(71) – a obținerii avizului consiliului de administrație al școlii de către persoanele care sunt numite în funcția de director interimar și director interimar adjunct – înlocuiește condițiile de numire în funcție prevăzute de art. 258 alin. (7) sau reprezintă doar o condiție suplimentară.

În al doilea rând, semnalăm că cele două alineate operează cu noțiuni diferite, respectiv: „funcțiile rămase vacante sau care se vacantează între perioadele de concurs” (a se vedea alin. 71), prin raportare la „cazul vacantării funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar” (a se vedea alin. 7). Astfel, nu este cert dacă perioadele de timp la care se referă alin. (71) sunt aceleași cu cele vizate de alin. (7), aspect care poate conduce la o aplicare neunitară a legii în practică. Din această perspectivă, semnalăm că, în acord cu normele de tehnică legislativă, în cazul în care din dispoziția normativă primară a unui articol decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte, asigurându-se articolului o succesiune logică a ideilor și o coerență a reglementării (art. 48 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative). Faptul că legea aflată la promulgare nu a modificat alin. (7) al art. 258, ci a introdus un alineat distinct, pare să susțină faptul că se referă la ipoteze juridice distincte, care însă intră în contradicție cu prevederile alin. (7) la care face trimitere.

Într-o altă ordine de idei, semnalăm că Legea pentru completarea art. 258 din Legea educației naționale nr. 1/2011 comportă și probleme de ordin procedural. Astfel, în forma transmisă la promulgare, legea menționată a fost dezbătută și adoptată numai de către Senat, în calitate de Cameră decizională, în timp ce Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea. Totodată, semnalăm și că această lege nu mai reflectă problematica supusă inițial dezbaterii primei Camere și, prin urmare, nici prevederile textului respins de către această Cameră. Conform principiului bicameralismului statuat de art. 61 din Constituție, care nu permite ca o singură Cameră, respectiv Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, considerăm că este necesar ca ambele Camere ale Parlamentului să se exprime cu privire la conținutul normativ al legii transmise la promulgare.

Față de argumentele enunțate mai sus, considerăm că este necesară clarificarea situațiilor juridice în care poate interveni interimatul funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, respectiv a condițiilor și a procedurii de numire în funcțiile respective.

Totodată, în beneficiul cetățenilor, considerăm că în cadrul procesului legislativ Parlamentul ar trebui să acorde o mai mare atenție principiilor sistematizării și unicității în reglementare, ce impun ca intervențiile legislative asupra aceleiași legi să fie incluse în cadrul aceluiași act normativ. Urmărirea acestor standarde de tehnică legislativă ar permite autorității legiuitoare ca modificările și completările aduse spre exemplu Legii educației naționale, și aflate în același stadiu procedural, să fie promovate printr-un singur act normativ.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru completarea art. 258 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

sursa: aici 

Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

four + three =

CELE MAI POPULARE

La clasă, site-ul dedicat educației.

Informațiile care contează pentru profesori, elevi, studenți și părinți sunt disponibile pe laclasă.ro.

Copyright © 2015-2017 laclasă.ro

To Top