O profesoară a fost bătură
O profesoară de 48 de ani din Dâmbovița a fost agresată de părinții unui elev de 8 ani, la întoarcerea unei excursii la Predeal. Potrivit informațiilor publice, copilul fusese certat în timpul excursiei și și-a sunat părinții. Aceștia au așteptat autocarul în Pătroaia-Vale și au confruntat-o pe învățătoare. Conflictul a degenerat, iar femeia a fost lovită cu pumnii și palmele. În timpul agresiunii au fost rănite și două fetițe. Părinții copilului au fost reținuți, apoi arestați preventiv pentru 30 de zile.
Cazul a provocat reacții puternice. Printre ele, mesajul Maiei Morgenstern.
Actrița refuză să privească agresiunea ca pe un episod „șocant” și izolat. Spune că este rezultatul unei degradări care durează de ani: școala și profesorii au fost constant denigrați, umiliți și transformați în ținte. Iar când autoritatea profesorului este slăbită sistematic, spune Morgenstern, nu ar trebui să ne mirăm că respectul pentru el dispare.
„Acum culegem roadele”, scrie actrița.
Este o interpretare dură și incomodă. Dar pune o întrebare pe care preferăm să o evităm: cât timp putem să discredităm școala și să ne mirăm apoi că autoritatea profesorului nu mai este respectată?
Mai jos, mesajul integral al Maiei Morgenstern.
O profesoară a fost bătută. Un cadru didactic a fost agresat! O știre de senzație??? Cum s-a putut întâmpla așa ceva???? Cine a putut face așa ceva???? Niște… Tâmpiți?! Nesimțiți?! Proști?! Dobitoci?! Idioți?! Cretini?! Subdezvoltați?! Etc… you name it. Nu! Nu! NU! Nici pomeneală! Nici vorbă!Șoc? Incredibil?! De neimaginat?Nuuu. Nu, nu! Cum…? Nu! Păi chiar NU! NU e așa! Poftim???? Nu e nimic din toate astea. E doar o consecință firească! Iertat fie-mi cinismul! Sinceritatea. Dar asta cred! Ceea ce s-a întâmplat nu e un caz izolat. Un eveniment nefericit și singular. Exact rodul anilor de defăimare a școlii. Rezultatul narativei oficiale și generalizate de demonizare a școlii. Ani de umilire și incriminare a profesorilor. La toate nivelurile, pe toate căile: discursuri, conferințe, atitudini, comentarii, influențareală, spectacole, concerte, sloganuri, povești, povestiri, romane. Școala care ne îndobitocește. Învățătura care ne smintește. Studiul care ne îmbâcsește cu informații inutile?! Gargară. Mai mult, umilirea profesorilor și a școlii a devenit sport național… internațional, cred. Demonizarea învățământului și a dascălilor. Mantra predilectă.Poftim, acum culegem roadele. Primim rezultatele cântecului de sirenă cu titlul „dezvoltare personală”… sau mai știu eu cum. Acum vedem noi???? Nici pomeneală, se întâmplă demult. Acum avem doar un eveniment (tragic, și nu exagerez), doar ceva mai mediatizat.
O știre de senzație? Nu! Doar un ( alt) fapt banal. De unde banalitatea răului. O altă întâmplare care tinde să devină obișnuită.
E grav. Demult e grav.
Și? Noi îi dăm înainte cu
Ui dont nid nău ediucheișăn

