Fost ministru al Educației
Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, argumentează, printre altele, de ce actualul ministru al Educației nu va fi remaniat.
1) Cîmpeanu nu va fi remaniat pentru că: a) doar un bou ar accepta să intre ministru să ducă mai departe legea scrisă de altul; b) ar însemna că preşedintele recunoaşte lipsa totală de discernământ atunci când l-a numit pe actualul ministru; c) ar însemna că preşedintele recunoaşte că actuala propunere legislativă e foarte proastă (după 8 ani de „România Educată”!!).
O lege a educației trebuie să „rupă”
Acesta este de părere că o lege a Educației trebuie să „rupă”
2) Să îi spună cineva domnului preşedinte că o lege a educației trebuie să „rupă”: trebuie să aibă prevederi care schimbă radical mentalități. Aceste propuneri produc mari scandaluri în presă. Deci ori şi le asumă cu forță, şi asta va fi amprenta lui asupra mentalului colectiv (aşa cum eu mi-am asumat, printre altele, lupta împotriva plagiatului şi a fraudei educaționale) ori cedează în fața valului de critici. Dacă cedează înseamnă că recunoaşte că „România Educată” e varză.
Oamenii lui Băsescu
Daniel Funeriu continuă să susțină actuala Lege a Educaței. Aceasta a fost adoptat în mandatul său.
3) Să îi spună cineva domnului preşedinte că avem un elefant în cameră: Legea 1/2011! Preşedintele, în 8 ani de Romãnia Educată, a evitat 100% orice asociere cu autorii sau comentariu despre Legea 1. Nicio problemă: nu poți face Iohannism cu oamenii asociați cu Băsescu. Dar, realitatea ne-o arată acum: punând nonames să se ocupe de România Educată, nu are acum nicio voce puternică în sprijin. Autorii, în afară de ministru, fug ca potârnichile: nu ştim cine a scris România Educată (şi cu câți bani) şi nu ştim cine a scris legile. Şi nici nu se laudă vreunul, semn că nu sunt prea mândri de rezultat.
Cele 2 opțiuni
Funeriu vede doar 2 opțiuni pentru președinte și guvern
Una peste alta, preşedintele şi guvernul nu au decât două opțiuni:
1) să meargă, cu orice preț, înainte.
2) Să íngroape legea în Parlament, dacă constatarea lor e că nu e bună.